sâmbătă, 14 ianuarie 2017

Sfaturi pentru zilele geroase


Pentru înlăturarea pericolului de incendiu care poate să apară la exploatarea sobelor şi a coşurilor de fum, se recomandă câteva măsuri specifice:

– verificarea sobelor, canalelor şi coşurilor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile din apropiere;
curăţarea canalelor şi coşurilor de fum (scânteile şi particulele aprinse ce ies pe coş pot ajunge la distanţe de 25 – 30 m şi sunt sursele care generează cel mai frecvent incendii);
– montarea pe pardoseală, în faţa uşii de alimentare cu combustibil, a unei bucăţi de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 m;
– nu se vor introduce în sobe lemne cu lungimea mai mare decât focarul, nu se va lăsa uşa de la focar deschisă şi nu vor fi supraîncălzite sobele;
– nu vor fi lăsaţi nesupravegheaţi copiii în încăperi unde sunt în funcţiune mijloace de încălzit.

Pentru mijloacele de încălzit locale sau centrale care folosesc combustibil lichid, recomandăm următoarele măsuri:

– verificarea etanşeităţii conductelor de alimentare cu combustibil;
– interzicerea supraalimentării cu combustibil;
– alimentarea cu combustibil atunci când mijlocul de încălzire nu este în stare de funcţionare;
– curăţarea periodică a conductelor de alimentare şi a duzelor de pulverizare.

O altă cauză frecventă de incendii în acest sezon este reprezentată de exploatarea necorespunzătoare a aparatelor electrice de încălzire şi a instalaţiilor electrice, pentru a căror evitare trebuie luate următoarele măsuri:

– nu vor fi utilizate instalaţii electrice defecte, montate direct pe materiale combustibile, cu improvizaţii, cu legături electrice neacoperite de material electroizolant etc.;
– reparaţiile la instalaţiile electrice vor fi executate doar de personal autorizat;
– nu vor fi suprasolicitate circuitele electrice prin racordarea unor consumatori electrici care depăşesc puterea nominală a acestora;
– nu vor fi utilizate mijloace electrice de încălzire locală improvizate;
– vor fi supravegheate permanent mijloacele de încălzire electrice aflate în funcţiune, chiar dacă sunt prevăzute cu mijloace de protecţie (termostat), deoarece acestea pot să nu funcţioneze la parametrii prevăzuţi şi vor fi deconectate în cazul în care apar defecţiuni;
– reşourile constituie o sursă frecventă de aprindere prin plasarea lor necorespunzătoare sub birouri, rafturi, tejghele, unde probabilitatea de a intra în contact cu materiale combustibile (textile, hârtie, lemn etc.) este foarte mare;
reşourile improvizate şi artizanale prezintă risc deosebit datorită puterii mari a acestora şi a deficienţelor pe circuitele de alimentare, aspecte care conduc la suprasolicitarea instalaţiei electrice la care sunt racordate (conductori, prize, ştechere etc.).

Sursa si Foto: Universul Argesean

miercuri, 4 ianuarie 2017

La ce sa te uiti când cumperi o masină second-hand


Am scris in nenumarate randuri articole menite sa te scape de tepe, despre lucrurile la care sa fii atent la masinile folosite si despre actele false cu care se comercializeaza unele automobile puse la vanzare in targuri sau online. Acum iti povestim noile amanunte pe care trebuie sa le iei in considerare cand vrei un automobil la mana a doua:

1. Anuntul la prima vedere

Daca vrem sa cumparam o masina gasita intr-un anunt online, cea mai buna impresie despre masina in sine ne-o putem face citind anuntul si fiind atenti la cateva detalii din el. De exemplu, ne uitam la poze si comparam ce vedem cu dotarile enumerate. Daca in anunt este mentionata "clima digitala", dar in poze vedem un aer conditionat manual, daca in anunt sunt scrise "4 geamuri electrice", dar intr-o poza de la interior vedem in spate geamuri manuale, si asa mai departe, e clar ca vanzatorul minte si nu este de incredere. Adica daca ne minte cu niste informatii asa minore, de ce nu ne-ar minti cu numarul de kilometri sau cu actele? Pe langa eventuale minciuni, trebuie sa fim atenti si la formulari: „full fara piele”, „adusa recent”, „kilometri reali”, „nerulata in tara” sau „impecabila, ireprosabila, ca noua” sunt formulari care, in realitate, spun exact pe dos.

2. Masina lovita si reparata?

Una din principalele temeri ale unui cumparator este sa nu cumpere o masina lovita grav si reparata prost. Nu putine sunt cazurile de automobile aduse de afara, cumparate pe bani de nimic deoarece erau lovite sau declarate chiar daune totale, dupa care reparate, carpite, si vandute drept „impecabile” sau „niciodata lovite” la bani supraevaluati. Dar ne putem da seama destul de usor daca o masina a fost lovita si reparata prost, daca suntem atenti la cateva detalii pe care vi le enumeram mai jos:

- Linia stalpilor si a pragurilor cu usile deschise
Ca sa ne dam seama daca o masina a suferit lovituri laterale grave, trebuie in primul rand sa deschidem toate cele 4 usi. Dupa care urmam, centimetru cu centimetru, urmarind cu degetul lipit pe caroserie, orice urma de denivelare, chit, sudura sau alte defecte. O masina fara lovituri trebuie sa aiba linii continue, drepte, fara defecte, pentru ca sudurile din fabrica sunt ascunse sub chedere. O masina lovita si reparata, oricat de bine a fost facuta, se cunoaste daca ne uitam cu atentie. Urmam astfel linia pragurile, acolo unde se inchide usa, a stalpilor, urcam spre plafon, coboram din nou spre balamale, dupa care repetam acest traseu la fiecare usa.

- Sub capota din fata se ascund loviturile frontale
Daca masina a fost lovita in fata, usor sau mai tare, ne putem da seama usor si de acest lucru. Ca la portiere, urmarim linia traggerului si a aripilor pe interior, unde vine capota, ne uitam la oalele amortizoarelor, la tampoanele de bara, acolo unde sunt capetele lonjeroanelor, dar si la faruri daca au urechi rupte, la radiator daca e indoit si la alte elemente de plastic cu prinderi rupte. Oriunde vedem urme de suduri, indoituri, rugina, vopsea umflata sau aplicata prost, acolo a avut loc o interventie. Adica masina a fost lovita si reparata. In primul rand, daca un vanzator ne spune ca masina nu a fost lovita niciodata, dar gasim urme de reparatii, plecam si nu mai privim inapoi: e clar ca avem de-a face cu un vanzator mincinos care, probabil, nu spune adevarul la niciun detali al masinii.

3. Uzura interioara si kilometrii falsi

Daca nu avem relatii la importatorul oficial care are acces la baza de date, unde poate introduce o serie de sasiu ca sa verifice numarul de kilometri reali ai unui automobil, ne putem da seama dupa cateva detalii daca vanzatorul e sincer sau nu. Daca masina arata pe bord 130.000 de kilometri dar scaunul soferului e uzat si rupt, volanul e tocit, schimbatorul e si el zgariat, e clar ca masina are peste 250.000 de kilometri. Sau chiar si 500.000… Mai putem sa aruncam un ochi si spre pedale, daca au cauciucul uzat, la presuri, la mocheta si chiar la clantele exterioare, daca au urme de zgarieturi de la unghii. Orice masina prezinta multe semne de uzura, trebuie sa ridice cateva semne de intrebare cu privire la numarul real de kilometri.

4. Partea mecanica

Ideal ar fi sa duci masina la un mecanic care sa o ridice pe un elevator si sa-ti spuna ce se ascunde sub ea. Adica sa verifice articulatiile, suspensiile, starea franelor si locurile in care este rugina. Dar daca nu poti beneficia de acest lux, te poti descurca si singur daca esti atent la cateva detalii. Poti sa iti dai seama daca sunt probleme la articulatii dupa o scurta plimbare, inclusiv pe un drum pietruit sau trecand peste sinele de tramvai. Daca se aude o bataie, trebuie ceva schimbat. La frane, poti sa te uiti prin jante, la uzura placutelor si la cea a discului de frana, daca are sau nu santuri adanci. 

5. Seria de sasiu si de motor

Importanta este si verificarea seriilor de sasiu si de motor, pentru ca se mai intampla sa dai peste automobile dubioase, fie cu seriile sudate, fie cu motorul inlocuit. Si atunci cand ajungi la RAR sau la un service de ITP, o sa te trezesti ca ai probleme majore. Asa ca nu te sfii sa ii ceri vanzatorului cartea masinii si sa confrunti seria din acte cu cea care este stantata sub capota. La motor nu este din pacate la fel de usor, dar sunt automobile mai noi, care au seria de motor la vedere. Nu strica sa investesti cateva minute ca sa verifici ambele serii.

6. Curatenia de la motor

Daca tot ne aflam sub capota, iti mai spunem un amanunt care trebuie tinut minte. Si anume, cat de curat este un motor. Dar aici ne referim la scurgeri de lichide, ulei mai exact, nu la praf sau cine stie ce ramasite de frunze si fulgi de la pasari. Cand ridicam capota motorului, trebuie sa ne uitam in jurul vasului de la servodirectie, pe blocul motorului, langa garnitura capacului de la tacheti, pe langa pompa de frana, acolo unde se imbina cutia de viteze cu motorul, in cautarea oricarei urme de scurgere. E clar ca daca un motor pierde diverse lichide, nu a fost ingrijit cum trebuie.

7. Rugina

Nu conteaza daca masina are 20 de ani vechime sau doar 5 ani. Pentru ca am vazut si automobile aproape noi cu urme serioase de rugina. Dar este normal in Romania, o tara cu 4 anotimpuri, sa apara rugina, pentru ca soferii nu prea au grija de masini si nu le duc la spalatorie foarte des. Rugina se instaleaza de obicei primavara, dupa o iarna lunga, in care s-a circulat mult cu autoturismul in mediul urban, acolo unde soseaua a fost stropita des cu solutie de dezghetare, cu sare si cu nisip. Pentru ca nisipul zgarie vopseaua, dupa care solutia si sarea ajung la tabla curate si incep sa lucreze, apare rugina care ulterior se intinde si la tabla curata, sub vopseaua neafectata. De obicei, rugina apare la praguri, la arcadele rotilor si la stalpii dintre portiere, in partea de jos. Trebuie sa verificam atent vopseaua si sa pipaim cu mana eventuale umflaturi de la rugina. Poate sa nu fie ceva greu, ci ceva care se repara usor, dar e bine sa stim dinainte cu ce ne confruntam, inainte sa platim banii pe automobil.

8. Actele

La fel ca starea masinii sunt importante si actele. Trebuie sa ne asiguram ca avem la masina talon, carte, fisa fiscala si, eventual, dovada platii taxei auto la ANAF. Niciodata nu trebuie sa ne luam dupa spusele unui vanzator care incearca sa ne convinga ca taxa e platita, dupa care, cand vrem adeverinta, ne trezim ca nu e platita si ca trebuie sa scoatem din buzunar inca 1000 de Euro. Trebuie retinut si ca talonul masinii nu trebuie sa aiba inscris pe spate, la mentiunea ‘Instrainat catre’, spatiile completate. Aici vom completa noi, cumparatorul, cand ducem actele la politie. Mai mare atentie trebuie acordata masinilor care sunt aduse de afara, neintmariculate. Acestea trebuie sa aiba mai multe acte, a caror lista completa se poate gasi pe site-ul oficial al DRPCIV. Nu trebuie sa platesti niciun Euro inainte sa te convingi ca masina are toate actele in regula, altfel te-ai putea trezi cu probleme, cu acte false, fisa fiscala inexistenta sau cine stie ce surprize neplacute.

Sursa: CYD.ro
Foto: AutoMarket.ro